Partidul Democrat este un partid modern, de cuprindere nationala, fiind succesorul Frontului Salvarii Nationale, al Partidului Democrat, al fuziunii prin absorbtie cu Partidul Democrat al Muncii, Partidul Unitatii Social Democrate, Frontul Democrat Roman, Partidul Alianta Nationala si Partidul Pensionarilor si al Protectiei Sociale care a luat fiinta la 6 februarie 1990.
Partid de centru, republican, cu doctrina populara europeana moderna ale carei principii sunt: o economie de piaţă eficientă, umană, solidară, servicii publice moderne, performante, protecţie socială extinsă, activă şi bine orientată, în acord cu o justiţie independentă, accesibilă, securizantă. Partidul Democrat este un partid pragmatic, modern, reformator, un partid cu experienta guvernarii, pregatit pentru provocarile acesteia, un partid care reprezinta si promoveaza vointa politica, interesele si dezideratele unor largi categorii sociale.
Partidul Democrat este un partid activ, conectat la realitatile politice din Uniunea Europeana, deschis la schimbare si la colaborarea cu exponentii curentelor politice dominante la nivel european.fiind membru al Partidului Popular European.
In vara anului 1990, Corneliu Vadim Tudor, impreuna cu mentorul sau spiritual, marele scriitor Eugen Barbu, editeaza primul numar al revistei „Romania Mare”. aceasta revista, la numai un an de la aparitia sa, a dus la fondarea Partidului Romania Mare. Partidul si-a inceput efectiv activitatea pe baza deciziei Tribunalului Municipiului Bucuresti nr. 14/1991 si autorizatiei de functionare din 20 iunie 1991 inregistrata cu numarul 1/105.
PRM este un partid nationalist de orientare de centru stinga. Doctrina Nationala este baza teoretica si ideologica a partidului, fiind expresia sintetica a existentei multimilenare a romanilor, avandu-si izvoarele atat in religia crestin ortodoxa in care s-a format poporul roman cat si in ideile de libertate, dreptate si neatarnare ale marilor figuri ale neamului". Substratul nationalist al partidului se deduce din "caracteristicile esentiale ale actiunii politice a Partidului Romania Mare ce decurg din dragostea netarmurita fata de patria si natiunea Romana". Politica Partidului Romania Mare se vrea a fi de un "Nationalism Luminat" teoretizat de dascalul national Nicolae Iorga.
Partidul National Liberal din Romania a aparut ca si o formatiune politica in 1864, condus fiind de Dumitru si Ion C. Brătianu, C.A. Rosetti si fratii Golescu, participanti activi la Revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca. Partidul National Liberal este promotorul libertatii individuale, sociale, economice si politice, prin conceptie, prin actiune si prin traditie. Partidul National Liberal este continuatorul gandirii liberale din Romania.
In plan personal, Partidul National Liberal este preocupat in mod deosebit de primatul individului in fata societatii, de egalitatea in fata legilor, de garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, de toleranta in raport cu convingerile si optiunile celorlalti. In plan social, Partidul National Liberal are ca obiectiv modernizarea accelerata a societatii, scoaterea institutiilor din autarhie, din conservatorism si imobilism. In plan economic, Partidul National Liberal este adeptul declarat al capitalismului, al pietei si al economiei de piata. In plan politic, Partidul National Liberal este ferm atasat valorilor democratiei, pluralismului si statului de drept
Partidul Ecologist Roman a fost creat in ianuarie 1978, in perioada dictaturii comunisto-ceausiste, ca forma de lupta politica impotriva ignorarii complete a raspunderii politice, morale si materiale a guvernarilor comuniste, fata de distrugerile provocate vieţilor oamenilor, solului, atmosferei, florei si faunei, de poluarea chimica, fizica, biologica, politica si morala a teritoriului Romaniei ai a întregii societati romanesti in ansamblul ei, violarea continua a drepturilor omului de către autoritatile statului roman. Fondatorul lui a fost Dl Profesor Petre I Metanie, cunoscut dizident din Bacau. Infiintatea partidului a fost anuntata la radio Europa Libera.
PER isi asuma, ca principal obiectiv, protejarea mediului, a florei si a faunei, si, în mod special, a oamenilor, in vederea asigurarii conditiilor normale si civilizate de viata. De aceea, Programul adoptat la Congresul Extraordinar din 1 septembrie 2001 sustine necesitatea imediata a unei strategii nationale în domeniul mediului, care sa porneasca de la conceptul unei abordari durabile, pentru care dezvoltarea socio-economica si conservarea resurselor sunt inseparabile.
Partidul Conservator a fost intre 1880 si 1918 unul dintre principalele două forte politice din Romania, celalalt fiind Partidul National Liberal. A fost partid de guvernare timp de 14 ani, mai mult de o treime din existenta sa. A fost fondat pe 3 februarie 1880 in Bucuresti, pe baza unor doctrine ale diversor grupuri conservatoare existente dinainte. Precursorii partidului au fost gruparea politica "Juna Dreapta" (Noiembrie 1868), si ziarul Timpul (fondat martie 1876).
Partidului Conservator promoveaza doctrina conservatoare. Aceasta doctrina ofera repere teoretice si practice pentru solutionarea contradictiilor majore manifestate in cadrul principalelor sisteme politice ale societatii contemporane si are in centrul sau valorile economiei de piata concurentiale si ale statului de drept.
Dupa Revolutia din 1989, perioada de tranzitie de la comunism la democratie a fost gestionata, in mare parte, de partide cu vocatie social-democrata. Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat aparut pe scena politica romaneasca dupa caderea vechiului regim a fost Partidului Social Democrat Roman (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democratiei romanesti interbelice. Beneficiind de legitimitate istorica, PSDR nu a reusit, insa, sa obtina si o legitimitate electorala apta de a-l face sa exercite o influenta semnificativa asupra actului de guvernare. Dupa o alianta temporara cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD in vederea participarii la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianta, Uniunea Social Democrata a participat la guvernare in cadrul coalitiei CDR-USD-UDMR, dar existenta sa a fost de scurta durata. Dupa esecul acestei guvernari, dezamagit de colaborarea cu PD si confruntat cu riscul de a nu mai intra in Parlament, PSDR a decis in 2001 fuziunea cu PDSR si formarea Partidului Social-Democrat (PSD).
In iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline in cadrul Partidului Socialistilor Europeni.
Prima apropiere între Partidul Naţional şi Partidul Ţărănesc s-a produs în urma celor dintâi alegeri de după Marea Unire, din noiembrie 1919, în care voturile unui electorat încă neorientat nu au scos din urne un câştigător cu majoritate absolută. Ca urmare, ambele partide au constituit împreună cu Partidul Naţionalist-Democrat, partidul Democrat al Unirii din Bucovina şi Partidul Ţărănesc din Basarabia "Blocul parlamentar" care la 1 decembrie a format guvernul sub preşedinţia lui Al. Vaida Voievod.
La un an după constituire, Partidul Naţional Ţărănesc s-a afirmat pe plan internaţional prin aderarea la Biroul Internaţional Agrar (cu sediul la Praga), ca urmare a răspunsului afirmativ al Comitetului de Direcţie al Partidului (21 noiembrie 1927) la invitaţia semnată de Antonin Svehla, primul ministru al Cehoslovaciei şi de Charles Mecir. Mihail Ghelmegeanu a fost desemnat reprezentant al PNŢ în relaţiile cu această organizaţie.
Maghiarii din Romania reprezinta una dintre cele mai numeroase minoritati etnice din Europa. In urma caderii dictaturii comuniste, la data de 25 decembrie 1989 s-a infiintat Uniunea Democrata Maghiara din Romania (U.D.M.R.) care s-a angajat in apararea si reprezentarea intereselor comunitatii maghiare din Romania. In prezent, conform principiului pluralismului intern, U.D.M.R. are in componenta organizatii teritoriale, platforme (grupuri de opinii), respectiv membrii asociati. Membrii asociati sunt grupari sociale, stiintifice, culturale si profesionale.
Uniunea funcţioneaza pe baza principiului autoadministrării interne, separand sferele decizionale, executive si de control.
Partidul Noua Generatie-Crestin Democrat este un partid politic de dreapta, crestin, nationalist, european. In centrul doctrinei sale se afla conceptia crestina despre om, valorile si principiile crestin-democratiei europene (libertatea, responsabilitatea, egalitatea, dreptatea, solidaritatea, subsidiaritatea, securitatea sociala, dezvoltarea durabila).
Partidul Noua Generatie a fost infiintat la 20 martie 1999 de catre un grup de 17 tineri licentiati in stiinte politice si juridice, al caror demers a vizat crearea unui partid care sa reprezinte interesele tinerei generatii. La 10 ianuarie 2004, presedintia partidului a fost preluata de George Becali, personalitate a vieţii publice si finanţator al clubului de fotbal Steaua Bucuresti. Incepand din aprilie 2006, formatiunea condusa de George Becali si-a schimbat denumirea in Partidul Noua Generatie-Crestin Democrat.
Asociaţia Italienilor din România - RO-AS.IT. - a fost înfiinţată în anul 1993, la Suceava, din iniţiativa unui grup de descendenţi ai emigranţilor italieni stabiliţi în zona Bucovinei, cu mult entuziasm şi dăruire, cu dorinţa explicită de a reface unitatea comunităţii italienilor din România, a cărei viaţă a fost frântă de vitregiile istoriei din ultimii 50 de ani (premergători lui 1989).
Încă de la înfiinţare, membrii Asociaţiei Italienilor din România şi-au propus să reclădească pas cu pas acea etapă din traseul istoric al comunităţii italiene, când ei erau profund implicaţi în modernizarea României interbelice, traseu intrerupt atât de brutal.
Acordarea statutului de asociaţie de utilitate publică de către Guvernul României a constituit cea mai mare recompensă morală pentru RO.AS.IT., ca apreciere pentru tot ceea ce s-a realizat în cei doisprezece ani de activitate (1996 - 2008), care au trecut de la înfiinţarea Asociaţiei Italienilor din România.
Ca siglă, Uniunea Democrată Turcă din România are un glob pe care se află simbolul etniei turce (semiluna şi steaua), fiind încadrat în partea de jos de două ramuri de măslin, simbolizând pacea. La baza globului se află denumirea Uniunii Democrate Turce din România, încadrată de tricolorul românesc, reprezentând sprijinul pe care statul român îl acordă etniei turce pentru păstrarea identităţii spiritual-cultural-religioase.
Populaţia de etnie turcă, după datele ultimului recensământ, din martie 2002, este de circa 33.000. Deci, în uşoară creştere faţă de 1992, când statisticile au consemnat 29.533 de turci. În Constanţa trăiesc circa 11.000 turci, în Medgidia 4000, în oraşele de pe litoral: Mangalia (2000), Eforie Nord (200), Techirghiol (400). Datorită urbanizării, migrării sau emigrării, populaţia din mediul rural a scăzut, este vorba de sate ca Adamclisi (80), Agigea (60), Mihail Kogălniceanu (70), Nicolae Bălcescu (20), Ostrov (20), Poarta Albă (20), Ion Corvin (70), Topraisar (20).
Uniunea Culturală a Rutenilor din Romania a luat fiinţă in anul 2000 ca o necesitate imediată de organizare a minorităţii rutene. Incă de la infiinţare, Uniunea a militat pentru promovarea valorilor democraţiei, ale statului de drept in scopul dezvoltării durabile a societăţii romaneşti.
Scopul declarat al Uniunii Culturale a Rutenilor din Romania este de cunoaştere, păstrare şi popularizare a istoriei, tradiţiilor şi valorilor culturale a rutenilor, precum şi promovarea inţelegerii şi prieteniei intre oameni, intre toate etniile din Romania, pe baza respectului reciproc şi a toleranţei.
Cunoscuţi pe aceste meleaguri încă din Dacia Romană, evreii au tranzitat Ţările Române în secolele XIV–XV, au statornicit așezări și comunităţi în secolele XVI–XVII, au proliferat demografic (secolele XVIII–XIX) și au atins apogeul – demografic, economic, cultural etc. – în România Mare.
În urma pierderilor teritoriale ale României, precum și ca urmare a Holocaustului, s-a produs o diminuare drastică a populaţiei evreiești din România. Un scurt reviriment are loc în primii ani postbelici. Urmează marea emigrare (Alia) din anii comunismului – într-un procent de 95% din populaţia evreiască. Rămași 0,5 la mie din întreaga populaţie, evreii din România de azi se străduiesc să păstreze și să continue realizările de altădată.
La 16 februarie 1936, Uniunile de Comunităţi din Vechiul Regat și din Provincii (Uniunea Comunităţilor Evreiești din Vechiul Regat – UCEVR; din Ardeal și Banat – UCEAB; din Bucovina – UCEB; din Basarabia – UCEB), reunite într-o conferinţă pe întreaga ţară, au hotărât înfiinţarea Federaţiei Uniunilor de Comunităţi Evreiești din România – FUCER și l-au ales ca președinte pe Sigmund Birman, cunoscut filantrop și industriaș, președinte al UCEVR.Între anii 1941–1944, FUCER a fost dizolvată și înlocuită cu Centrala Evreilor din România (CER), organ cu subordonare guvernamentală.
În 1945 se reorganizează FUCER, care devine, din 1949, FCER.La conducerea FUCER și FCER s-au succedat în timp: liderul evreilor dr. W. Filderman (1940–1941; 1945–1947); medicul reputat dr. Maximilian Popper (1948–1951); avocatul Israel Bacalu (1951–1961); Șef Rabinul Moses Rosen (1964–1994); acad. Nicolae Cajal (1994–2004); avocatul Iulian Sorin, ad interim (2004–2005); dr. Aurel Vainer (2005)
Forumul Democrat al Germanilor din România, (FDGR, germană Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien, DFDR) este un partid politic al minorităţii germanilor din România. Formaţiunea politică a fost înfiinţată în timpul Revoluţiei din decembrie 1989. FDGR este continuatorul Partidului German din România, formaţiune politică din perioada interbelică.
Primul preşedinte al FDGR a fost Paul Philippi. În prezent funcţia de preşedinte al FDGR este îndeplinită de Klaus Johannis, primarul municipiului Sibiu.
Uniunea Polonezilor din România a luat fiinţă la 16 martie 1990 cu denumirea Uniunea Polonezilor din România în Bucureşti „Dom Polski” din iniţiativa unui grup de polonezi din Bucureşti. În prezent, este organizaţia care cuprinde 15 asociaţii locale. Sediul conducerii Uniunii se află în Casa Polonă din Suceava, construită în anii 1903-1907 şi redobândită de către polonezi, după anii comunismului, în anul 1996. Preşedintele Uniunii Polonezilor din România este, în acelaşi timp, deputat în Parlamentul României din partea minorităţii poloneze.
Uniunea Polonezilor este unica organizaţie a polonezilor din România. Ea cuprinde comunităţile poloneze din Bucovina din satele jud. Suceava precum şi polonezii răspândiţi în ţară, organizaţi în asociaţii ce activează în marile oraşe. Uniunea activează, în principal, în scopul păstrării şi cultivării tradiţiilor, învăţării limbii polone, menţinerii legăturilor cu Polonia şi manifestă grijă faţă de comunităţile poloneze din România.
La 30 iunie 1999, la Craiova a fost infiintata Asociatia Liga Albanezilor din Romania (ALAR) - persoana juridica romana, neguvernamentala fara scop lucrativ, infiintata in vederea reprezentarii publice, promovarii si ocrotirii intereselor etniei albaneze din Romania. ALAR se preocupa prin actiunile sale de pastrarea identitatii etnice a acestei comunitati care, traind aici, a considerat Romania singura ei patrie si tot ceea ce lucreaza este spre pastrarea spiritualitatii albaneze, care face parte integranta din tezaurul culturii romanesti.
Rusii lipoveni din Romania sunt credinciosi ortodocsi de rit vechi cunoscuti in intreaga lume sub denumirea de staroveri („de credinta veche”) sau staroobreadti („de rit vechi”). Schisma religioasa care a avut loc in Rusia in sec. al XVII-lea si prigoana ce s-a declansat asupra celor care se impotriveau reformei a determinat sute de mii de rusi staroveri sa-si paraseasca patria natala si sa migreze in diferite colturi ale lumii.
Numerosi staroveri s-au stabilit incepand cu secolul al XVIII-lea si pe teritoriile romanesti, fiind cunoscuti aici sub denumirea de lipoveni.
|
Ştiri despre partide
30/07/2010
Andreas Treichl, preşedintele executiv al grupului Erste, care deţine şi BCR, spune că nu înţelege de ce Guvernul român are performanţe atât de slabe, în contextul în care România este una dintre ţările din regiune cu cel mai mare potenţial.
30/07/2010, Agerpres
Vicepreşedintele PNL Mihai Voicu, purtător de cuvânt al partidului, consideră că prin politica economică pe care o promovează democrat-liberalii compromit dreapta politică şi aduc capital electoral social-democraţilor.
30/07/2010, Agerpres
Europarlamentarul PDL Cristian Preda susţine, într-o nouă postare pe blogul personal, că sondajele arată o metamorfoză importantă a opiniei în favoarea PSD, formaţiune ce va fi ajutată să ocupe "poziţia hegemonică" din 2000-2004, dacă schimbarea actualului Guvern nu va ţine seama de această transformare majoră.
29/07/2010, Agerpres
Mai mulţi parlamentari democrat liberali se află în negociere cu partidele din opoziţie pentru o eventuală aderare, a declarat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, senatorul PNL Emilian Frâncu.
29/07/2010, Agerpres
Senatorul PSD Marius Sorin Bota i-a solicitat, joi, ministrului Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, să negocieze cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană posibilitatea de a emite o ordonanţă de urgenţă prin care să se scutească de la plata penalizărilor firmele care îşi plătesc datoria curentă în termen de şase luni.
29/07/2010, Agerpres
Vicepreşedintele Senatului, Dan Voiculescu, îi propune premierului Emil Boc, prin intermediul unei scrisori deschise postate joi pe blogul personal, ca, de la 1 septembrie 2010, să introducă, printr-o ordonanţă de urgenţă, impozitul suplimentar pentru marile averi.
29/07/2010, Agerpres
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, susţine că Fundaţia Creştin-Democrată, pe care a fondat-o împreună câţiva tineri intelectuali, se doreşte a fi un think tank politic nepartizan, unde se va cristaliza polul creştin-democrat din interiorul PDL.
29/07/2010, Agerpres
Senatorul PSD Lia Olguţa Vasilescu a declarat, joi, că, din punctul său de vedere, vor exista şi parlamentari PDL care vor vota în toamnă moţiunea de cenzură pe care o va iniţia formaţiunea social-democrată.
29/07/2010, Agerpres
Biroul Permanent al organizaţiei PDL Covasna a fost dizolvat, joi, printr-un ordin de la centru pe considerentul că devenise nefuncţional.
29/07/2010, Agerpres
Consilierii judeţeni ai Partidului Naţional Liberal şi ai Partidului Social Democrat au împărţit, joi, pe criterii politice funcţiile de membri în consiliile de administraţie ale celor şase unităţi sanitare cu paturi preluate, luna trecută, de Consiliul Judeţean.
|
