Home » Interviuri » “Cuvântul României la Bruxelles ar avea mai multă greutate dacă politicienii și guvernanții ar transmite mai departe un mesaj unitar”

“Cuvântul României la Bruxelles ar avea mai multă greutate dacă politicienii și guvernanții ar transmite mai departe un mesaj unitar”

cretu_corina_10.jpg
România ar avea un cuvânt mai greu de spus la Bruxelles "dacă politicienii și guvernanții ar păstra dezbaterile la București și ar transmite mai departe un mesaj unitar", afirmă, într-un interviu în exclusivitate pentru Agerpres, comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, care recomandă "o mai bună coordonare a clasei politice în dialogul cu instituțiile europene".

Corina Crețu consideră că Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) al Comisiei Europene "a încurajat atât România, cât și Bulgaria să facă progrese importante în privința statului de drept și a luptei împotriva corupției", nedorind să se pronunțe însă "în legătură cu oportunitatea menținerii sau ridicării acestui mecanism mai înainte de a consulta raportul (n.r. - Comisiei Europene) care va fi publicat foarte curând".

Comisarul european își exprimă de asemenea speranța că "progresele înregistrate de România în ultimii ani" vor convinge țările care se opun aderării României la spațiul Schengen "să-și reconsidere veto-ul".

Corina Crețu mai afirmă că România a îndeplinit numai o parte dintre pre-condițiile pentru accesarea fondurilor pentru perioada 2014-2020: "masterplanul de transporturi nu este adoptat în varianta finală, pentru achizițiile publice planul de acțiune pentru realizarea strategiei este în curs de aplicare, iar pentru administrație publică avem deja o strategie, dar rămâne să vedem cum va fi aplicată".

Ea subliniază totodată că "existența acestor planuri este doar o parte a pre-condiției" și că "la fel de importantă este punerea în practică a acestor planuri astfel încât ele să producă efecte concrete în viața de zi cu zi a instituțiilor și a cetățenilor", atrăgând atenția că "neîndeplinirea acestor pre-condiții poate duce în 2016 la suspendarea unor plăți sau chiar a totalității plăților intermediare de către Comisie".

Comisarul european consideră că prioritatea sa pentru 2015 este Task Force-ul creat la nivelul Directoratului General pentru Politici Regionale și dedicat statelor membre cu probleme de absorbție a fondurilor. "Atât eu, în calitate de comisar, cât și Directoratul General vom face tot ce ține de noi pentru a ajuta aceste țări să investească o parte cât mai mare din fondurile rămase din perioada 2007-2013. Sigur că nu putem facem minuni și, mai ales, nu putem face într-un an ce nu s-a făcut în șase ani, dar eu cred că acolo unde este voință, vom găsi și o cale pentru a reuși", afirmă Corina Crețu.

- Care sunt prioritățile dumneavoastră în calitate de comisar european pentru politică regională, în timpul președinției letone a Consiliului UE, și cum se împletesc ele cu prioritățile președinției letone?
- Prioritățile Comisiei Juncker în ce privește politica de coeziune se suprapun perfect cu prioritățile noii președinții letone: impulsionarea creșterii economice și crearea de locuri de muncă. Atât Consiliul, cât și Comisia sunt interesate să asigure un început cât mai rapid și cât mai de succes al noilor programe operaționale pentru perioada 2014-2020. Mă bucur să spun că suntem pe drumul cel bun în această privință: în 2014 am adoptat mai mult de jumătate dintre noile programele operaționale. 90% dintre acestea au fost adoptate în cele două luni de la preluarea mandatului. A fost un efort extraordinar de echipă, pentru care le mulțumesc colegilor mei.
În ce mă privește, prioritatea zero pentru 2015 este acest Task Force pe care l-am creat la nivelul Directoratului General pentru Politici Regionale, dedicat statelor membre cu probleme de absorbție a fondurilor. Atât eu, în calitate de comisar, cât și Directoratul General vom face tot ce ține de noi pentru a ajuta aceste țări să investească o parte cât mai mare din fondurile rămase din perioada 2007-2013. Sigur că nu putem facem minuni și, mai ales, nu putem face într-un an ce nu s-a făcut în șase ani, dar eu cred că acolo unde este voință, vom găsi și o cale pentru a reuși.

- De portofoliul dvs. țin și strategiile macroregionale ale UE, precum Strategia UE pentru regiunea Dunării, din care face parte și România, și Strategia UE pentru regiunea Mării Baltice, în care este implicată și Letonia. Sperați ca în timpul președinției letone aceste inițiative să primească un impuls în termen de număr de proiecte comune și de amploare a investițiilor?
- Strategiile macro-regionale figurează, de asemenea, între prioritățile noii președinții letone și sunt un subiect care mă preocupă foarte mult. În noiembrie am lansat la Bruxelles noua Strategie Macro-Regională a Regiunilor Adriatice și Ionice, iar în decembrie am deschis conferința pregătitoare a viitoarei Strategii Macro-Regionale a Regiunilor Alpine. Al șaselea forum anual dedicat Strategiei UE pentru Regiunile Mării Baltice va avea loc în Letonia în iunie și va da un un nou impuls dezvoltării acestor regiuni. Firește, Strategia Macro-Regională a Dunării mă preocupă în mod deosebit. În decembrie, împreună cu colega mea, comisarul pentru Transport Violeta Bulc, ne-am întâlnit cu miniștrii transporturilor ai țărilor dunărene pentru a reînnoi parteneriatul în vederea îmbunătățirii condițiilor de navigație pe Dunăre.

- Două dintre dosarele de maxim interes pentru România în ultimii ani au fost Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) și aderarea la spațiul Schengen. Statele care au deținut președinția Consiliului UE în ultimii ani au ezitat să facă o prioritate din aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, mai ales în condițiile în care unele state occidentale au legat o decizie în acest sens de progresele în cadrul MCV. Sperați ca Letonia să poată realiza progrese în dosarul aderării României la Schengen? Credeți că există posibilitatea ca raportul din cadrul MCV din acest an să fie și ultimul?
- Firește, ca cetățean român, mi-aș dori ca România să adere cât mai curând la spațiul Schengen și sper că președinția letonă va aduce vești bune pentru România pe acest subiect. Președintele Letoniei și-a exprimat încă acum doi ani sprijinul pentru acest deziderat. Președintele Juncker și-a reiterat, de asemenea, sprijinul în cadrul întâlnirii cu președintele Iohannis. Pe de altă parte, aderarea la spațiul Schengen este o decizie colectivă și politică și, după cum bine știți, deși Comisia a stabilit că România îndeplinește criteriile tehnice de aderare, există state membre care se opun acestei decizii. Nu ne rămâne decât să sperăm că progresele înregistrate de România în ultimii ani le vor convinge să-și reconsidere veto-ul.
În ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, știți bine că m-am exprimat în trecut, în calitate de europarlamentar, împotriva unui mecanism care monitorizează doar două dintre cele 28 de state membre. Pe de altă parte, este evident că acest mecanism a încurajat atât România, cât și Bulgaria să facă progrese importante în privința statului de drept și a luptei împotriva corupției. N-aș vrea să mă pronunț în legătură cu oportunitatea menținerii sau ridicării acestui mecanism mai înainte de a consulta raportul care va fi publicat foarte curând. Tot ce pot să vă spun este că, dacă se va pune problema, va fi nevoie de o analiză și de o decizie unanimă în cadrul Comisiei pentru ridicarea acestei monitorizări.

- Actuala perioadă de programare este prima în cadrul căreia accesarea fondurilor UE are la bază pentru toate statele membre un Acord de Parteneriat și mai multe masterplanuri sectoriale. În calitate de comisar pentru politică regională, credeți că România a întocmit în acest sens planuri și documente care să garanteze că va putea utiliza de la început și pe deplin fondurile UE, evitând startul ratat din exercițiul financiar 2007-2013?
- Într-adevăr, aceste masterplanuri constituie ceea ce se cheamă 'condiționalități ex ante', adică pre-condiții pentru accesarea fondurilor în perioada 2014-2020. România a îndeplinit o parte dintre aceste pre-condiții, dar nu pe toate: masterplanul de transporturi nu este adoptat în varianta finală, pentru achizițiile publice planul de acțiune pentru realizarea strategiei este în curs de aplicare, iar pentru administrație publică avem deja o strategie, dar rămâne să vedem cum va fi aplicată. Ce vreau să subliniez este că existența acestor planuri este doar o parte a pre-condiției, într-adevăr, cea mai vizibilă și cea mai ușor de verificat. Dar la fel de importantă este punerea în practică a acestor planuri astfel încât ele să producă efecte concrete în viața de zi cu zi a instituțiilor și a cetățenilor. De asemenea, după cum bine știți, neîndeplinirea acestor pre-condiții poate duce în 2016 la suspendarea unor plăți sau chiar a totalității plăților intermediare de către Comisie.

- Anul 2015 este ultimul în care pot fi accesate fondurile UE pentru perioada 2007-2013. În condițiile în care România a beneficiat deja de o derogare prin extinderea regulii N+3, este posibil ca țara noastră să mai poată beneficia eventual de măsuri suplimentare de sprijin din partea Comisiei care să-i permită să limiteze gradul de dezangajare a fondurilor UE?
- Așa cum știți, România, alături de alte state membre, a cerut Consiliului o extindere suplimentară a termenului final pentru perioada 2007-2013, iar răspunsul a fost unul negativ. Pe acest fond, ne rămâne să facem tot ce ține de noi, de Comisie, pentru a accelera absorbția fondurilor în cele 11 luni care au mai rămas. Le-am scris deja miniștrilor din cele opt țări care au un risc serios de dezangajare și am creat acest Task Force pentru a gestiona problema la niveul Comisiei. Task Force-ul a trimis deja misiuni în mai multe state membre pentru a analiza situația la fața locului și pentru a veni cu soluții inovative. Încercăm să găsim măsuri pe care le putem lua pentru a accelera absorbția, fără a schimba 'regulile jocului' și fără a face rabat de la calitate. Nu este o misiune ușoară, dar, așa cum v-am spus, unde este voință, trebuie să există și o cale de a face lucrurile să se întâmple. Mai multe despre cazul particular al României sper să vă pot spune în a doua jumătate a lui februarie, la București.

- Ce credeți că ar trebui să facă România, a șaptea țară din UE ca număr de locuitori, pentru ca influența sa la nivel comunitar să fie una semnificativă și în interesul cetățenilor români, care în același timp sunt și cetățeni ai UE?
- În primul rând, cred că influența României la nivel comunitar este deja una semnificativă. Faptul că, atât în Comisia Barroso 2, cât și în Comisia Juncker, România a primit portofolii care gestionează, împreună, aproape jumătate din bugetul UE, spune multe despre această influență. Pe de altă parte, sigur că este întotdeauna loc de mai bine. Dacă ar fi să aleg un singur lucru care ar putea crește semnificativ influența României, acesta ar fi o mai bună coordonare a clasei politice în dialogul cu instituțiile europene. Este firesc și democratic să existe dispute și neînțelegeri în lumea politică, dar cuvântul României la Bruxelles ar avea mai multă greutate dacă politicienii și guvernanții ar păstra dezbaterile la București și ar transmite mai departe un mesaj unitar.

- Sunteți de peste șapte ani la Bruxelles și sunteți familiarizată cu maniera de a face politică a demnitarilor din alte țări membre și a liderilor europeni. Ce ar trebui să 'importe' România pentru a putea schimba imaginea uneori negativă proiectată de politicieni români din cauza disputelor interne din țară?
- Un lucru pe care l-am învățat în toți acești ani petrecuți la Bruxelles a fost că a face politică nu înseamnă a te afla într-un război permanent cu adversarii tăi ideologici. De foarte multe ori, mesajul alegătorilor este că își doresc să vadă mai multă colaborare și mai puțină adversitate. De altfel, Comisia Juncker este un foarte bun exemplu în acest sens: un organism de conducere colegial în care partidele și ideologiile își dau mâna pentru binele întregii Europe. Mi-aș dori să urmăm și la București astfel de exemple și să vedem mai multă colaborare și mai mult dialog între actori politici din tabere diferite.

- În urma recentelor atacuri teroriste din Franța, s-au auzit voci care au susținut că ar trebui reintroduse controalele la granițe, în spațiul Schengen, ba chiar s-a vorbit despre suspendarea acordului Schengen. Considerați că o astfel de abordare este oportună?
- Reintroducerea controalelor la granițe este un mecanism prevăzut de regulile Schengen și este o decizie care aparține statelor membre. Acordul Schengen face parte din acquis-ul comunitar și nu cred că cineva și-a pus în mod serios problema suspendării lui. Pe de altă, dacă va fi nevoie, Comisia este deschisă unei modificări viitoare a regulilor Schengen, dar într-o primă etapă ne dorim să exploatăm la maximum posibilitățile oferite de regulile deja existente. Ceea ce aș vrea să subliniez, însă, este ceea ce a spus deja colegul meu, comisarul Avramopoulos (n.r. — comisarul european pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos), și anume că acțiunile noastre în această chestiune vor fi conduse de reflecție, și nu de frică. AGERPRES



Pentru a fi in permanenţă la curent cu ştirile şi noutăţile din politică,

abonează-te gratuit la newsletter-ul Machiavelli !
Mass media

Alina Gorghiu ar putea deveni șefă la Camera Deputaților

24/06/2016, Evenimentul Zilei

Liberalii pregătesc izolarea PSD în toamnă, primul pas fiind o alianță sau chiar o fuziune în această vară cu UNPR, partenerul tradițional al PSD. Printre „victimele” acestui scenariu se numără nume grele precum Gabriel Oprea. PNL e dispus să dea UNPR-ului 18-20 de locuri în viitorul Parlament. La schimb, UNPR ar urma să voteze cu PNL în Parlament și să-i sprijine pe liberali în administrația publică locală. O decizie finală este aşteptată până la sfârşitul lunii.

Ce are şi ce nu are voie să facă Guvernul vara aceasta

24/06/2016, Adevărul

Aleşii din Parlament au adoptat proiectul de lege de abilitareabilitare a Guvernului de a emite ordonanţe pe timp de vară, însă l-au modificat de aşa natură încât în timpul vacanţei lor să nu aibă posibile „surprize“ venite pe domenii precum Justiţia. Proiectul iniţiat de echipa Cioloş prevedea că principalele domenii de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară sunt finanţe publice şi economie, dezvoltare regională şi administraţie publică, sănătate, afaceri interne, justiţie, cultură, fonduri europene, agricultură şi dezvoltare rurală, transporturi, comunicaţii şi societate informaţională.
Top editoriale

Conflictul Iohannis – MRU sau Sindromul Paltonului de la Paris

24/06/2016, Ion Cristoiu, Evenimentul Zilei

Din cîte s-a observat, de un timp în presă apar informaţii referitoare la conflictul dintre Klaus Iohannis şi MRU. Cel despre faptul că Klaus Iohannis i-a cerut lui MRU demisia au fost publicate pînă acum fără a fi dezminţite de vreuna dintre cele două părţi. Conflictul dintre cei doi a izbucnit sub semnul a ceea ce am putea numi Sindromul paltonului la Klaus Iohannis. Din cîte ne amintim, cu un an în urmă, pe aeroportul din Paris, Klaus Iohannis a făcut o criză de nervi, pentru că aghiotantul nu i-a ţinut paltonul.

Dragnea s-a speriat de Steriu

24/06/2016, Marian Sultănoiu, Gândul

Mi se pare „beton” formularea lui Dragnea, vizavi de licitaţia granzilor pentru „balamaua” UNPR: „Eu n-am retras propunerea pe care i-am făcut-o, în urmă cu două luni, preşedintelui UNPR, Valeriu Steriu, cu privire la o eventuală fuziune PSD-UNPR. Sigur că a apărut o oarecare neîncredere, în special în teritoriu, din cauza acestor discuţii pe care le-a purtat UNPR cu PNL. Dar eu nu vreau să intru la licitaţie cu PNL pentru UNPR. Nu mi se pare corect, nu mi se pare onorant pentru noi ca partid”.
Top comentarii

Când o să vină Roexit-ul, voi unde o să fiți?

24/06/2016, Cătălin Striblea, Adevărul

Am un profund sentiment că dacă noi am vota în locul englezilor în zilele următoare rezultatul ar fi unul dezastruos pentru România. Cred că sentimentul anti-european este aici mult mai profund și faptul că suntem încă în Uniune este datorat unor mecanisme imperfecte, dar încă funcționale, la nivelul deciziei politice și mai ales unor racorduri instituționale care funcționează ca o coardă de siguranță pentru România. Și, posibil, faptului că jumătate de Românie muncitoare este afară.

Să nu uităm: legea alegerilor locale trebuie schimbată

16/06/2016, Mircea Kivu, România Liberă

A mai trecut un rând de alegeri. Ne-am înfuriat că legea electorală e prost făcută. Deja ne gândim la alegerile din toamnă, uitând de ce ne-am înfuriat acum câteva zile. Chiar, de ce ne-am înfuriat? Cel mai tare ne-am înfuriat pentru că legea prevede să ne alegem primarii într-un singur tur. Asta a favorizat primarii aflaţi deja în funcţie, căci voturile celor nemulţumiţi s-au împărţit, de regulă, între mai mulţi contracandidaţi. În aceste condiţii, legitimitatea primarilor aleşi este slăbită.
Top stiri

Liviu Dragnea: “Oferta pentru UNPR rămâne valabilă - fuziune prin absorbţie”

01/07/2016, Agerpres

Oferta pentru UNPR rămâne valabilă - fuziune prin absorbţie, a declarat joi, la Târgovişte, preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Octavian Bumbu: “S-a discutat între colegii de la UNPR că o alianţă cu PNL ar avea inclusiv gir de la Cotroceni”

01/07/2016, Agerpres

Senatorul PSD Octavian Bumbu a declarat că între foştii săi colegi de la UNPR s-a discutat că o alianţă dintre acest partid şi PNL ar fi avut girul Cotrocenilor, iar el a transmis acest lucru la PSD, adăugând că nu are, însă, nicio dovadă în acest sens.