"Îmi este foarte greu să judec dacă acest Guvern este credibil"
Marko Bela mai susţine că măsurile de austeritate asumate de Guvern înseamnă un minus în ceea ce priveşte capitalul de imagine al formaţiunii politice, dar subliniază că ''în politică nu faci totdeauna numai ceea ce este popular''.
- V-aţi asumat răspunderea pe măsurile de austeritate, măsuri care au stârnit foarte multe nemulţumiri din punct de vedere social. Nu credeţi că UDMR pierde, prin această mişcare, un capital important de imagine?
- Ba da, şi eu văd că UDMR ar putea să piardă în ce priveşte susţinerea electorală, dar dacă ne-am asumat guvernarea de acum o jumătate de an, atunci, eu aşa cred că este cinstit şi corect - să ne asumăm şi greutăţile, nu numai eventuale beneficii ale unei guvernări. Pe de altă parte, dacă în politică totdeauna vrei să faci numai ceea ce e popular, atunci foarte repede vei distruge totul în jurul tău. Marea problemă a politicii româneşti este de fapt aceasta: că timp de 20 de ani, diferitele guverne nu au avut curajul să ia măsuri dure şi ferme şi totdeauna s-au ghidat după interesele electorale. Deci, pentru mine, întrebarea nu este cea legată de popularitate, dacă aceste măsuri sunt populare sau nu, ci dacă sunt corecte sau nu şi dacă ele vor duce la rezultatele scontate. Fiindcă dacă prin aceste măsuri în câteva luni vom reuşi să impunem o relansare, atunci acest lucru se va oglindi inclusiv în susţinerea electorală peste un anumit timp. Dilema mea nu este cea de popularitate, ci cea de corectitudine şi de eficienţă. De altfel, nu mă simt deloc bine că am avut nevoie de aceste măsuri şi în astfel de situaţii, sincer vă spun, eventual ne-am simţi mult mai bine în opoziţie.
- Pe de altă parte, au fost analizate toate soluţiile posibile? UDMR, ca formaţiune politică, prezentă de foarte multe ori la guvernare, are toată siguranţa faptului că soluţia asumată de Guvern este singura posibilă sau, citând din premierul Emil Boc, este "răul cel mai mic"?
- Specialiştii au afirmat destul de unanim că aceasta este singura soluţie eficientă. Fiindcă eu însumi m-aş fi înclinat spre cealaltă soluţie, creşterea fiscalităţii, eventual impozitarea progresivă, deci renunţarea la cota unică de impozitare, dar toţi specialiştii ne-au atenţionat că aceste măsuri nu ar avea rezultatele scontate, că ar duce la creşterea segmentului de economie neagră şi că, în acelaşi timp, acele măsuri ar impune o scădere a evaluării reale a salariilor şi a pensiilor. Dar pentru mine a fost o foarte mare dilemă. Ceea ce voiam să protejăm - cel puţin pensiile mici - am reuşit, dar numai parţial. Deci nu am fost de acord cu scăderea pensiei minime şi nu am fost de acord să nu stabilim un termen pentru aceste măsuri, şi anume să se vadă capătul tunelului, şi aşa am stabilit termenul de 31 decembrie, ceea ce înseamnă că aceste măsuri vor fi valabile numai anul acesta şi între timp trebuie să găsim alte soluţii. Aceste măsuri, extrem de dure, de reducere a pensiilor şi a salariilor nu vor fi eficiente dacă în paralel nu vom face foarte repede două lucruri. Pe de o parte, o reducere a aparatului guvernamental, o raţionalizare a structurilor guvernamentale în aşa fel ca într-adevăr să avem o structură mult mai suplă şi mult mai transparentă. Acest lucru poate fi realizat, pe de-o parte, prin desfiinţarea unor entităţi, agenţii, autorităţi, oficii, prin care în aceşti 20 de ani, de fapt, au fost externalizate din guvern o serie de atribuţii şi o serie de activităţi, externalizate sau semi-externalizate. Şi eu cred că în acest moment trebuie să renunţăm la aceste externalizări. Deci toate atribuţiile şi activităţile care nu au un caracter de reglementare - cu alte cuvinte în afara autorităţilor care într-adevăr trebuie să fie în afara guvernului - restul trebuie să aducem înapoi, să comasăm, să desfiinţăm. Pe de altă parte, să descentralizăm foarte multe atribuţii şi activităţi către consiliile judeţene şi cele locale. Pentru o astfel de reformă a structurilor statului nu este nevoie de ani de zile. În câteva luni, într-o situaţie de criză putem face totul şi putem să ne ocupăm, după părerea mea, în una - două săptămâni de aceste măsuri. Simultan cu aceste reduceri ar fi găsirea unor stimulente pentru economie. Fără aceste reduceri substanţiale ale aparatului, ale structurilor şi fără o stimulare a economiei, aceste reduceri de salarii şi pensii vor avea numai un rezultat temporar.
- Concret, ce măsuri de relansare economică se vor lua?
- Ceea ce s-a luat ca măsură, după cum ştiţi, ţine de reducerea cheltuielilor diferitelor ministere - maşini, combustibili. Acest lucru este important, dar nu destul. Inclusiv şi la consiliile judeţene şi locale, şi la administraţiile locale vom limita numărul de personal, deci vom stabili o limită de sus, un plafon, vom stabili şi un plafon de cheltuieli în ceea ce priveşte personalul. Urmează ceea ce spuneam legat de agenţii. Avem deja un inventar, colegii au făcut un inventar al tuturor agenţiilor. După părerea mea, ar trebui să mai vedem încă o dată atribuţiile acestor agenţii şi foarte repede să luăm măsurile de comasare, de desfiinţare şi de descentralizare.
- Este posibilă o comasare a unor ministere, aşa cum s-a tot zvonit în ultima perioadă?
- Se poate discuta acest lucru, dar este vorba, în sine, numai de o măsură de suprafaţă. Eu zic că în acest moment trebuie să acţionăm în adâncime. De aceea, m-am referit la desfiinţarea unor agenţii şi în general la desfiinţarea multor entităţi. Este vorba şi de o risipă enormă din acest punct de vedere, fiindcă fiecare agenţie are propria structură, propriul său aparat, staff, cabinete şi tot ce vreţi. Fiecare agenţie are o anumită activitate utilă, acele activităţi pot reveni la ministere. În ceea ce priveşte comasarea ministerelor, putem discuta şi acest lucru după aceea. După părerea mea, eu nu am nimic împotrivă să avem mai puţine ministere, numai că mă tem că pentru unii aceasta este esenţa.
- S-a gândit Guvernul şi la ce vor face toţi acei oameni din agenţiile ce vor fi desfiinţate care vor rămâne fără loc de muncă? Printr-o asemenea soluţie se poate ajunge la creşterea numărului şomerilor.
- Dacă nu reuşim să impunem o mişcare în economie, atunci într-adevăr nu vom face altceva decât să creştem şomajul. De aceea, am spus că aceste măsuri trebuie luate concomitent, fiindcă separat nu vor avea efectul scontat.
- Vor exista beneficii pentru firmele private care vor angaja foşti bugetari?
- Acesta este domeniul în legătură cu care eu nu aş vrea să fac declaraţii fiindcă acum colegii mei pregătesc un mic pachet de propuneri privind stimularea economiei. La sfârşit de săptămână vom aproba aceste propuneri în Consiliul Reprezentanţilor UDMR şi săptămâna viitoare vom avea şi o discuţie în coaliţie privind aceste măsuri de stimulare a economiei.
- Vorbind strict despre imaginea Guvernului, mai este Cabinetul Boc unul credibil? Nu de puţine ori s-a întâmplat ca unii dintre miniştri să se contrazică în declaraţii sau chiar să contrazică afirmaţiile premierului.
- Din interior, mie îmi este foarte greu să judec dacă acest Guvern este credibil. În acest moment, nu este prea popular, asta e clar. În privinţa declaraţiilor miniştrilor, trebuie să vă spun că dacă am face o comparaţie faţă de ceea ce a fost acum un an, când criza nu era atât de adâncă şi ceea ce este în acest moment, oricine poate să-şi dea seama că sunt mult mai puţine certuri în această coaliţie. Noi, în general nu scoatem în afara coaliţiei problemele noastre, nu le discutăm în mod public. Perioada este mai zbuciumată, dar coaliţia este totuşi mai liniştită, aş zice eu. În plus, despre ceea ce nu prea se vorbeşte aici este impactul politic al relaţiilor dintr-o coaliţie. De exemplu, ceea ce a fost în 2009 şi ceea ce este în 2010, fiindcă faptul că noi, în acest moment, trebuie să luăm nişte măsuri dure, parţial se datorează şi amânărilor din anul 2009. Cei doi parteneri de coaliţie împreună au avut peste 70% în Parlamentul României şi ar fi putut să impună orice măsură dureroasă dar necesară, dar ei n-au făcut acest lucru, s-au certat şi s-au pregătit pentru alegeri. În 2009, am avut două rânduri de alegeri. Şi colegii din PSD ar trebui să vorbească puţin despre perioada din 2009, când au fost în guvern cu o parte dintre actualii guvernanţi şi anume PDL.
- În ultima vreme au tot avut loc întâlniri între parlamentarii PDL şi preşedintele Traian Băsescu. S-a indus oarecum impresia că preşedintele Băsescu este cel care decide, iar PDL, prin reprezentanţii săi în Guvern, cel care execută.
- Aici este totuşi vorba despre relaţia dintre PDL şi şeful statului, dar dacă domnul Traian Băsescu comandă, atunci comandă prin PDL. În ceea ce ne priveşte, trebuie să vă spun că domnul preşedinte nu a încercat să ne impună soluţii. Am avut şi noi consultări la Cotroceni, de două - trei ori. Bineînţeles că am avut şi eu discuţii, convorbiri telefonice cu preşedintele, dar din punctul de vedere al UDMR, eu nu am avut sentimentul că preşedintele ar încerca să ne comande. În cazul PDL, cunoaştem foarte bine că acolo relaţiile sunt foarte strânse. În situaţii de criză, totuşi, este de înţeles că diferitele instituţii ale statului încearcă să colaboreze cât mai strâns. Dacă vorbim despre forţă, aici eu am o altă problemă, forţa majorităţii în Parlament. Şi aici ar fi foarte bine dacă am avea o majoritate clară şi în comisiile de specialitate, şi în alte foruri ale Parlamentului, fiindcă atunci când trebuie să acţionezi ferm, contează foarte mult cât de bine reuşeşti să te corelezi cu deciziile Parlamentului.
- Forţa Guvernului s-a văzut în Parlament când a fost votată moţiunea de cenzură iniţiată de PSD+PC. Doar opt voturi au lipsit pentru ca ea să treacă, în plus, au existat parlamentari ai puterii care au votat împotriva Guvernului.
- Da, fiindcă parlamentarii au presiuni destul de mari din partea electoratului. Avem şi acest sistem electoral de colegii uninominale şi unii simt că sunt răspunzători faţă de electoratul lor în colegiul respectiv şi mai puţin faţă de partid. În plus, am spus şi repet, nimănui nu-i place să fie părtaş la nişte măsuri dure, dureroase. Iei banii oamenilor. Nici mie nu-mi place şi nu aş fi crezut că vom ajunge aici, dar deocamdată problema mea este că nu prea a reuşit nimeni să ne ofere o altă soluţie. S-a vorbit despre creşterea fiscalităţii, dar în acelaşi timp, repet, marea majoritate a celor care într-adevăr sunt specialişti ne-a atenţionat că nu va merge. Nici parlamentarii de pe partea guvernamentală din acest moment care contestă aceste măsuri nu prea arată spre o altă soluţie, ei pur şi simplu îşi exprimă dezamăgirea şi nemulţumirea că fac parte din majoritatea care ia aceste măsuri.
- S-a tot vorbit despre remanieri şi demiteri care vor avea loc, cel mai probabil la toamnă. Există nemulţumiri şi faţă de miniştrii UDMR?
- Este clar că ar fi fals dacă aş afirma că toţi miniştrii sunt la fel de buni. Sunt diferenţe între miniştri. Unii sunt mai obosiţi după o jumătate de an, unii s-au şi erodat. Probabil că spre toamnă deja vom putea discuta despre o remaniere, mai ales dacă în această perioadă care urmează nu vom reuşi să impunem nişte restructurări serioase în acele domenii despre care am vorbit deja. Miniştrii UDMR au fost performanţi şi sincer vă spun acest lucru. Domnul Borbely (Laszlo Borbely, ministrul Mediului - n.r.) lucrează foarte bine, este foarte eficient şi toată lumea recunoaşte acest lucru: are stofă de ministru. Domnul Kelemen Hunor (ministrul Culturii - n.r.) deja a reuşit, la Cultură, după părerea mea, să dea dovadă că nu au avut dreptate cei care au încercat să sugereze că un politician maghiar nu are ce căuta la portofoliul culturii româneşti. Pe domnul Cseke (Cseke Attila, ministrul Sănătăţii - n.r.) îl apreciez foarte mult pentru perseverenţă, fiindcă fără perseverenţa domniei sale nu am fi reuşit să facem cea mai importantă reformă din aceasta perioadă, mă refer la descentralizarea spitalelor. Eu sunt mulţumit de miniştrii UDMR.
- Credeţi ca la viitoarele alegeri UDMR va mai fi în arcul guvernamental? De altfel, este un loc cu care formaţiunea dumneavoastră s-a obişnuit în ultima vreme.
- După cum vedeţi, puterea nu este întotdeauna plăcută. În acest moment, m-aş afla cu plăcere pe cealaltă parte a eşicherului parlamentar, dar dacă ne-am asumat această guvernare, ne asumăm şi dificultăţile. Viitoarele alegeri sunt încă departe, trebuie să avem alegeri în 2012. Dacă până atunci partidele de guvernământ vor reuşi să impună o relansare a economiei şi o cercetare economică de care deocamdată suntem departe şi efectele acestei relansări vor fi simţite de populaţie, atunci aceste partide pot spera că vor avea susţinerea electorală. Dacă nu, atunci probabil şi electoratul îi va sancţiona pe cei care au guvernat. În cazul nostru, lucrurile sunt mai complicate, fiindcă noi nu suntem numai o formaţiune politică, ci şi reprezentanţii unei întregi comunităţi, dar acest lucru nu înseamnă că vom guverna cu oricine şi cu orice condiţii. De guvernat, vom guverna dacă există parteneri potriviţi şi programe potrivite.
- Ministrul Laszlo Borbely a declarat că este dispus să-şi dea demisia dacă măsurile asumate de Guvern nu vor avea efect. UDMR este dispus să iasă de la guvernare dacă măsurile economice se vor dovedi ineficiente?
- UDMR va guverna dacă această guvernare va fi eficientă, deci dacă vom reuşi să facem reforme, să avem o descentralizare şi aşa mai departe. Dar, de altfel, mie nu-mi place să ameninţ cu ieşirea din Guvern sau să pun în mod public condiţii. Guvernăm mai departe dacă această guvernare ne duce în direcţia reformei.
- Ne-am obişnuit ca UDMR să fie formaţiunea care s-a înţeles bine cu toate partidele, dar în ultima vreme au apărut mici tensiuni cu PNL. Liberalii susţin că ar fi existat un fel de negociere între UDMR şi PDL cu privire la Legea educaţiei şi mă refer mai exact la amendamentul ca istoria şi geografia să fie studiate în limba maternă.
- Probabil că vă amintiţi că în toamna anului trecut, în septembrie, s-a adoptat o lege a învăţământului prin asumarea răspunderii, care, ulterior, a fost respinsă de Curtea Constituţională. Pe atunci, era un guvern PSD şi PDL, noi eram în opoziţie împreună cu PNL. Şi atunci, în legătură cu istoria şi geografia, s-a făcut un progres, nu chiar aşa de important ca în actualul proiect, dar faţă de ce a fost mai înainte, s-a făcut un pas în plus. Colegii liberali, la vremea respectivă, eu nu îmi amintesc să fi spus ceva, probabil că au dormit pe-atunci sau nu ştiu ce-au făcut şi s-au trezit acum că au vreo problemă cu istoria sau geografia. La vremea respectivă, n-au avut probleme, aşa cum n-au avut probleme nici cu proiectul legii minorităţilor, nici în general cu învăţământul în limba maternă, atunci când am guvernat împreună. Şi acum li s-au deschis ochii, nu ştiu în urma cărei traume sau şoc. De altfel, şi colegii din PSD - că la vremea respectivă am discutat cu ei - au acceptat inclusiv soluţia cu istoria şi geografia. La noi opiniile, din păcate în problema naţională, depind şi de aşezarea fiecăruia pe eşichierul politic. Cei care sunt la Guvern, de obicei, sunt mai moderaţi, mai înţelegători şi mai cooperanţi şi mai responsabili, spun sincer acest lucru.
Colegii din PDL, pur şi simplu, în acest moment, ştiu foarte bine că au răspunderea guvernării, că trebuie să rezolve problemele cu noi, fie că este vorba de problema minorităţilor sau de alte probleme şi s-au comportat în mod responsabil. Atât s-a întâmplat, nu e vorba de niciun fel de troc. Cei din PNL au fost foarte deschişi, ne-am înţeles foarte bine, au susţinut drepturile minorităţilor şi acum trebuie să vă spun că eu văd cu stupefacţie şi cu anumită dezamăgire că ei, probabil în urma unei decizii a partidului, vor să fie mai vizibili, mai naţionalişti. Nu ştiu care ar fi motivaţia, alunecă într-o direcţie anti-UDMR şi antiminoritară, fiindcă ei nu contestă UDMR, ci nişte drepturi la educaţia în limba maternă a tuturor minorităţilor. Şi aceste atacuri vin tocmai din partea unui partid liberal, care, astfel, se pune în contradicţie cu propria doctrină, după părerea mea. Dacă într-adevăr, raţionamentul lor este că astfel vor câştiga un anumit electorat, acest lucru, după părerea mea, este pur şi simplu copilăresc. Vor câştiga eventual ultra naţionaliştii, dacă noi generăm tensiuni între români şi maghiari, între majoritari şi minoritari, dar nu liberalii. Eu nu cred că în România, cineva, un intelectual serios ar crede că liberalii au devenit, aşa peste noapte, adepţii PRM, degeaba vor să creeze această imagine, este ceva copilăresc, dar în acelaşi timp şi iresponsabil.
- Premierul a acuzat guvernarea 2007-2008 pentru situaţia economică în care România se află în acest moment, dar la vremea respectivă, alături de liberali era şi UDMR la putere. Cum apreciaţi această afirmaţie?
- Eu nu am vrut să mă implic în această dispută în cursul dezbaterilor din Parlament privind moţiunea de cenzură, cu toate că, aş fi atras atenţia cu plăcere celor din PSD şi PDL, inclusiv, la perioada guvernării din 2009, despre care nu prea s-a vorbit. După 2007 - 2008, când noi am guvernat împreună cu PNL, a urmat 2009, când PSD şi PDL au guvernat împreună. Noi în coaliţie suntem de acord cu primul ministru în legătură cu multe deziderate, de fapt avem obligaţia să ne corelăm, să ne coordonăm, să ne consultăm şi se şi întâmplă acest lucru. De obicei, eu caut căile colaborării şi nu litigiile permanente, dar sunt şi păreri care diferă. Este clar că eu am o altă părere despre guvernarea PNL - UDMR şi afirm că am fost destul de operativi, am administrat destul de bine pe vremea respectivă treburile ţării. Ceea ce eventual nu s-a făcut aşa cum trebuia se datorează faptului că am avut un guvern minoritar şi am fost nevoiţi să fim atenţi la ceea ce se spune în Parlament de către cei care nu şi-au asumat răspunderea guvernării. Aceasta era problema cea mai mare a perioadei respective.
Eu aş vrea să le amintesc tuturor, de fapt, că, dacă nu greşesc, în toamna anului 2008, s-a votat într-o veselie o mărire de salarii pentru cei din învăţământ de 50% şi aceste propuneri au venit din partea PSD şi PDL. Toată lumea ştia că nu se poate aşa ceva, dar totuşi, de dragul popularităţii, au votat acest lucru şi după aceea, aproape toată lumea a avut un vot pozitiv pentru această propunere absolut nerealistă. Acel moment a demonstrat ce se întâmplă dacă ai un guvern minoritar şi degeaba eşti responsabil şi răspunzător dacă în Parlament domină opoziţia. Nu contează cine este în opoziţie, aceasta este natura opoziţiei, să critice şi să încerce să fie cât mai populari. Nimeni nu a tras concluziile necesare atunci. Da, pe vremea respectivă s-au făcut şi greşeli, au existat şi anomalii, dar acestea s-au datorat acestei situaţii bizare, că de fapt am fost în minoritate în guvern şi am fost susţinuţi de cei din PSD, dar nu era vorba de o susţinere pe baza unui protocol transparent sau pe baza unei înţelegeri permanente, ci ocazional am primit voturile lor. De altfel, după părerea mea, echipa guvernamentală a fost destul de bună şi de eficientă, iar eu cu Călin Popescu Tăriceanu am colaborat destul de bine. În ultima perioadă, nu mai eram în guvern, dar UDMR a colaborat destul de bine.
- Revenind la Legea Educaţiei, cum apreciaţi interesul vicepremierului Ungariei, care a fost recent în România, faţă de această lege a noastră?
- Ungaria este interesată de dăinuirea comunităţilor maghiare din ţările învecinate, inclusiv din România. În Ungaria trăiesc în jur de 10 milioane de oameni, în România avem 1.500.000 de maghiari. Deci vă daţi seama că o ţară de 10 milioane este foarte interesată de ce se întâmplă cu 1.500.000 de cetăţeni români de naţionalitate maghiară. Iar legea învăţământului este unul dintre instrumentele cele mai importante privind păstrarea identităţii.
- Ministrul de Externe, Teodor Baconschi, a afirmat, în legătură cu dubla cetăţenie din Ungaria, că deciziile legislativului ungar trebuie să aibă o aplicabilitate conformă normelor şi standardelor internaţionale în vigoare. Cum comentaţi această poziţie, de vreme ce vicepremierul Ungariei a declarat că s-a inspirat sută la sută din legea noastră privind cetăţenii din Republica Moldova?
- Toată lumea cunoaşte tensiunile, disputele care au existat de acum mulţi ani, vreo 6-7 ani, când s-a mai pus problema dublei cetăţenii şi, de aceea, declaraţiile sunt prudente sau mai lasă deschisă o mică portiţă şi toată lumea aşteaptă să vadă cum va arăta aplicarea acestei legi. Într-adevăr, reglementarea ungară seamănă destul de mult cu cea pe care am făcut-o noi în privinţa românilor care trăiesc în Republica Moldova. Principiul este identic, la urma urmei şi criteriile sunt destul de apropiate, s-a simplificat procedura, dacă reuşeşti să dovedeşti că ai anumiţi strămoşi sau anumite apartenenţe şi cunoşti limba.
- Vicepremierul Ungariei a declarat, la Sfântu Gheorghe, că Ungaria sprijină dezideratul privind autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, dar mulţi spun despre Ţinutul Secuiesc că este o "invenţie administrativă".
- Noi ne-am întâlnit cu domnia sa, de fapt a fost o vizită la invitaţia mea, fiecare şi-a spus părerea. Ţinutul Secuiesc este o zonă tradiţională, o regiune tradiţională, cum să nu existe? Cei care trăiesc acolo ştiu foarte bine că există, au tradiţii comune, au inclusiv o pronunţare aparte atunci când vorbesc limba maghiară, sunt foarte multe dovezi că este vorba despre un ţinut foarte coerent şi cu o tradiţie aparte.
- Este Partidul Civic Maghiar o ameninţare pentru UDMR?
- Nu, pentru UDMR singura ameninţare este dacă nu este performant, dacă nu răspunde nevoilor şi solicitărilor societăţii, nevoilor şi solicitărilor comunităţii maghiare din România. AGERPRES
