"Ceea ce facem în Parlamentul European ar merita mai mult interes din partea autorităţilor din ţară"
Plecând de la acest raport, Machiavelli.ro a discutat cu Daciana Sârbu despre specificul activităţii depuse de parlamentarii români la Bruxelles, despre nevoia de creştere a gradului de colaborare între grupurile parlamentare care ne reprezintă în Parlamentul European şi despre modul în care activitatea europarlamentarilor ar putea fi mai bine cunoscută în ţară. Eurodeputata Daciana Sârbu a declarat că îşi doreşte schimbarea atitudinii autorităţilor din ţară faţă de europarlamentari, astfel încât să se deschidă punţi mai largi de dialog cu preşedintele, premierul şi membrii guvernului.
Vă prezentăm în continuare interviul acordat de eurodeputatul Daciana Sârbu.
- Doamnă Daciana Sârbu, vă aflaţi pe lista celor mai activi şi eficienţi eurodeputaţi români. Care au fost acţiunile concrete şi strategia pe care aţi ales-o şi care s-au dovedit atât de eficiente?
- Mă bucur că activitatea mea a fost apreciată de realizatorii acestei evaluări. Ca o paranteză, m-aş bucura şi mai mult dacă toţi europarlamentarii români ar primi “note” foarte bune, fiindcă asta ar însemna că ne facem datoria cu toţii şi România e bine reprezentată la Bruxelles. În general, însă, nu cred că rezultatele raportului sunt neapărat pozitive pentru delegaţia românească, fiindcă în ansamblu, ca grup, încă nu folosim toate oportunităţile pe care le avem.
Personal, am muncit în comisii, m-am zbătut pentru concretizarea unor iniţiative în care cred, am fost activă în special în domeniile pe care mi le-am definit drept prioritare (protecţia mediului, agricultură, sănătate publică, muncă sezonieră) şi am luat în serios nevoia de a comunica publicului din ţară toate demersurile de la Bruxelles şi Strasbourg. Sunt conştientă însă că mai e destul drum de parcurs de aici şi până la atingerea potenţialului maxim - în special ca europarlamentar al unui nou stat membru, care încă nu-şi face auzită vocea aşa cum ar trebui în Uniunea Europeană. Dar experienţa acumulată în aceşti ani şi colaborarea cu colegi mai vechi, din ţări cu tradiţie în Parlamentul European, mă ajută să învţă în fiecare zi şi îmi dau şansa de a fi mai eficientă.
- Care este, după părerea dumneavoastră, cel mai activ grup europarlamentar (atât dintre cele româneşti, cât şi la nivel de PE)?
- Nu cred că vreunul dintre noi - români sau străini - priveşte activitatea la Parlamentul European în asemenea termeni de competiţie. Eu, cel puţin, nu o fac. În grupul nostru, al celor de la PSD, sunt mulţi oameni activi şi foarte implicaţi în diverse activităţi, ca şi în grupul european S&D. Urmărim, fiecare dintre noi, să fim cât mai performanţi în ceea ce facem, nu privim neapărat spre ceilalţi. Şi - repet - dacă toţi românii se concentrează să-şi facă datoria cât mai bine, România are mult de câştigat.
- Credeţi că ar fi posibilă o colaborare mai strânsă între reprezentanţii României? Şi care estimaţi că ar fi efectele ei?
- Îmi doresc acţiuni comune în privinţa promovării României. Şi eu, şi alţi colegi am organizat la Bruxelles diferite evenimente prin care am încercat să arătăm faţa frumoasă a ţării noastre, fie că era vorba de tradiţii, de cultură sau de gastronomie, şi asemenea acţiuni au mare succes în rândul colegilor europeni. Însă cred că dacă le-am gândi şi organiza împreună, amploarea şi diversitatea ar fi superioare. Iar impactul ar fi considerabil.
De asemenea, e nevoie de colaborare când vine vorba de apărarea intereselor românilor din afara ţării. Ar trebui să putem depăşi liniile de demarcaţie ale grupurilor politice pentru a avea strategii coerente în sprijinul cetăţenilor noştri care muncesc şi trăiesc în alte ţări. Fie că e vorba de situaţii conflictuale precum cea de anul trecut din Italia, sau de efortul de a deschide piaţa muncii din toate statele membre către români.
- Cum s-ar putea îmbunătăţi percepţia din ţară privind activitatea europarlamentarilor români?
- În primul rând, cu eforturi mai mari din partea noastră, a europarlamentarilor, prin comunicarea constantă a activităţilor noastre; mulţi avem site-uri şi bloguri actualizate, iar astfel de instrumente ajută mult. Şi - de ce nu – printr-o relaţie mai deschisă cu jurnaliştii, care adesea nu primesc, probabil, din partea noastră suficiente informaţii despre ceea ce facem şi nu pot informa, mai departe, publicul. Cred că aceste obişnuinţe se vor forma, pe măsură ce se va sedimenta şi un început de tradiţie europarlamentară românească.
Din păcate, un factor care nu cred că se va schimba în viitorul apropiat este atitudinea autorităţilor din ţară faţă de noi. Cred că preşedintele, premierul, chiar diverşi miniştri - în funcţie de domeniile noastre de activitate - ar trebui să dovedească un interes mult mai mare pentru ceea ce facem la Parlamentul European şi să organizeze consfătuiri în privinţa unor subiecte importante, sau măcar sesiuni de informare periodice, fiindcă toţi avem ca obiectiv central sprijinirea interesului României.
